Proprietarii unor parcele de pe Valea Chintăului vor să se alipească de intravilanul oraşului până la adoptarea noului Plan Urbanistic General al Clujului.

Un grup de proprietari de terenuri pe Valea Chintăului au făcut lobby pe lângă Consiliul Local (CL) să fie acceptaţi în intravilanul oraşului. Suprafaţa propusă este de aproximativ opt hectare şi se află pe Valea Chintăului. Până în prezent primăria a respins demersurile cetăţenilor. Primarul Radu Moisin a declarat că săptămâna aceasta vor avea loc o serie de consultări cu echipa de la noul Plan Urbanistic General (PUG) pentru a se analiza situaţia, parcelă cu parcelă.

"Noi am urmat paşii legali în vederea construirii de locuinţe - certificat de urbanism, Plan Urbanistic Zonal pentru introducerea în intravilan şi construire, avize, acorduri, ridicare topografică pe întreaga suprafaţă - studii care au costat timp şi bani. Suntem ignoraţi, primind răspunsul că nu este în interesul municipalităţii", au subliniat proprietarii de terenuri de pe Valea Chintăului într-un memoriu adresat primăriei. Ioan Frunză, reprezentant al acestora, a participat săptămâna trecută la şedinţa extraodinară a CL pentru a face lobby pe lângă forul decizional de a fi acceptată în intravilanul oraşului încă o suprafaţă de opt hectare de pe Valea Chintăului. Acesta a argumentat că terenul propus se află în imediata vecinătate a unor parcele pe care există construcţii încă din anii ‘60 şi că în zonă există deja reţele de utilităţi. Mai mult, Frunză a explicat consilierilor că primăria va avea de câştigat, mai ales că oamenii care vor construi vor plăti taxe şi impozite la primăria clujeană.

Primarul interimar Radu Moisin a declarat că este la curent cu propunerile cetăţenilor de pe Valea Chintăului, care au fost şi în audienţe la el în 2011, când era viceprimar. "Sperăm ca noul Plan Urbanistic General să intre spre avizare în Consiliul Local în luna aprilie. În luna martie se va organiza o dezbatere publică, premergătoare obţinerii acordului de mediu pentru noul PUG. Înainte de această dezbatere vom avea consultări cu echipa care a realizat documentaţia şi vor fi luate în calcul toate solicitările venite de la cetăţeni. Iniţial, trebuia să organizăm dezbaterea în luna februarie, dar cei de la mediu au avut obiecţii cu privire la conţinutul anunţului pe care l-am dat pentru această dezbatere, aşa că am fost nevoiţi să îl mai publicăm o dată", a subliniat Moisin. Oficialul a menţionat că din punctul său de vedere cererea proprietarilor de pe Valea Chintăului este justificată. "Trebuie studiat exact cu proiectanţii dacă toate parcelele din zona propusă pot fi alipite la intravilan. Până la finalul lunii vom avea o discuţie punctuală cu echipa de la PUG pentru a analiza propunerea cetăţenilor. Le-am cerut un tabel cu toţi proprietarii şi fiecare parcelă va fi analizată în parte. Cererea mi s-a părut rezonabilă. Aveau utilităţi şi drum. Vrem să îi asigurăm pe proprietarii de terenuri că nimic nu este încă bătut în cuie. Nici o solicitare nu va fi tratată rapid, ci va fi discutată", a mai spus Moisin.

Proiectanţii care au lucrat la noul PUG, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca în asociere cu Planwerk şi Bogart, au fixat intravilanul oraşului la 9.000 de hectare, făcând o serie de corecţii ale limitelor Clujului construibil din actualul Plan Urbanistic General. Cluj-Napoca a fost împărţit în noul PUG în trei perimetre: oraşul actual (unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale), zona de urbanizare (în care e inclusă şi zona Borhanci-Sopor), de 2.143 ha, şi zona de restructurare, de 593 ha (suprapusă fostei zone industriale, plus un parcelar riveran arterelor de circulaţie).

Urbaniştii clujeni cu experienţă au atras atenţia în repetate rânduri asupra pericolului de extindere a zonei construibile a Clujului pe teritorii unde nu există utilităţi. Aceştia au specificat că prin actualul PUG tocmai greşeli de genul acesta s-au făcut şi aşa a ajuns că existe un cartier ca Bună Ziua, care nu are zone de servicii şi are drumuri de patru metri. "Reglementările urbanistice din 1999 (fără a acoperi şi teritoriul administrativ) se adresau unui intravilan care crescuse de la 3.978 la 6.470 ha! Deci cu încă 60%, iar acestă extindere spre sud se făcea pe terenuri agricole, păşuni, livezi şi chiar pâlcuri de arbori, deci pe o suprafaţă fără nici un fel de infrastructură (drumuri, reţele tehnice şi edilitare)! Această primă mare eroare, cauzată desigur de euforia de după 1989 - în realitate o capcană în care au căzut majoritatea oraşelor - a devenit şi va fi în continuare o grea povară pentru bugetul local. După intrarea în intravilan, preţul terenurilor a crescut vertiginos de la un an la altul şi ca atare primăria va trebui să plătească tot mai scump (chiar şi în cazul unor exproprieri contra cost) necesarul de teren pentru diverse investiţii de interes public major (o stradă nouă, o şcoală, un spital etc.) sau să renunţe la unele necesităţi... Iar pericolul continuă pentru că, deşi nu am viabilizat (n-am echipat) cele 2.000 de hectare înglobate deja, am mai achiziţionat recent încă 400 ha din teritoriul administrativ şi probabil această tendinţă va continua", atrăgea atenţia arhitectul Vasile Mitrea în cadrul unui editorial din ZIUA de CLUJ.

În ultimii ani primăria a încercat să stopeze extinderea oraşului în zone neviabilizate şi a introdus normative de negociere pentru intrarea în intravilan a unor terenuri. Dacă proprietarii probează interesul public, au utilităţi trase până la parcele, iar în plus oferă servicii publice în perimetrul noii dezvoltări, atunci sunt acceptaţi. Specialiştii primăriei au analizat în 2010 şi cererea locuitorilor de pe Valea Chintăului şi au dat aviz negativ, tocmai pentru că introducerea respectivelor parcele în intravilanul oraşului ar presupune şi acceptarea unei suprafeţe neviabilizate aflată în vecinătatea intravilanului Clujului.

Sursa: ziuadecj.realitatea.net