Arhitecţii puşi să analizeze noile proiecte propuse de dezvoltatori în oraş constată în 2012 că proiectanţii şi beneficiarii îşi fac documentaţiile după nişte planuri urbanistice “dezastruoase”, trasate în urmă cu 10 ani, fără să dea repere clare de dezvoltare a zonelor respective.

Făgetul a devenit una dintre zonele predilecte pentru case / foto Ioana Tohat

Hectarele care s-au adăugat oraşului construit în zona de sud, Bună Ziua, Câmpului, spaţiile "verzi" din Parcul Est şi Rozelor sau Făget au suferit în anii de boom imobiliar din cauza regulilor prost trasate sau a lipsei de reglementări clare, spun specialiştii în urbanism.

Două case puse "în câmp", la capăt de Mănăştur, de un beneficiar privat au generat în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) o rememorare a Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) care au funcţionat în oraş doar ca repere de indici de construire, nu ca studii care să garanteze o dezvoltare coerentă a oraşului. Discuţia a pornit de la un proiect prin care se propunea construirea a două locuinţe cuplate, pe strada Huedinului. "Doriţi două locuinţe care încarcă o zonă defavorabilă cu încă o construcţie. E un loc pentru o locuinţă, un lot agricol, unde acum va fi gazon în loc de porumb. O locuinţă unifamilială poate sta pe o parcelă agricolă într-o zonă catastrofală", a punctat arhitectul Eugen Pănescu, în vreme ce arhitectul şef Ligia Subţirică a cerut proiectantului să pună la dispoziţia CTATU planşe cu vecinătăţile. "Fiind vorba de un Plan Urbanistic de Detaliu, ar trebui să vedem cum arată vecinătăţile şi care sunt regulile de construire în zonă", a solicitat Subţirică. "Zona face parte dintr-un PUZ extrem de nefavorabil pentru oraş, Mănăştur Sud - Câmpului. Are doar nişte indici. Regula zonei e "cum vrei"", a intervenit Pănescu.

Adrian Iancu, fost arhitect şef al municipiului în primul mandat de primar al lui Emil Boc, membru în prezent în CTATU, a declarat pentru ZIUA de CLUJ că printre PUZ-urile care au făcut rău oraşului şi produc efecte în continuare se află documentaţiile elaborate pentru cartierul Bună Ziua. "Tot ce s-a făcut până în 2003 a fost dezastruos pentru oraş. În special documentaţiile din Bună Ziua", a apreciat Iancu. Amintim că în Bună Ziua la o serie de documentaţii a lucrat şi arhitectul Ionel Vitoc care a avut şi probleme cu intrarea în legalitate a unor blocuri care făceau parte din PUZ elaborat de acesta pentru amenajarea Grand Hotel Italia.

Vitoc este responsabil şi de un alt PUZ trecut de membrii CTATU pe "lista dezastruoasă" - cel pentru zona Făget. Aceştia au ţinut de altfel să amintească autorul. "Propunerile pe care le-am făcut pentru Făget, ţinând seama şi de vremea când au fost făcute, au răspuns cerinţelor perioadei şi chiar au pregătit dezvoltarea ulterioară. Trebuie menţionat însă că atunci nici legile nu erau complete, nu răspundeau tuturor întrebărilor. Între timp şi legislaţia a evoluat. În condiţiile de lege de atunci şi chiar şi de acum, ceea ce am propus se regăsea într-un plan urbanistic viabil, care dacă era respectat nu comprormitea, nu strica zona. Dar într-o chestiune de urbanism, nu e doar proiectantul implicat. Sunt implicaţi şi cei din comisii care acceptă nişte lucruri, şi autorităţile care aprobă, şi instituţiile care ar trebui să vegheze pentru respectarea legilor. De pildă, în Făget s-au făcut defrişări. Eu nu am prevăzut case peste arbori! Dar aceste lucruri s-au întâmplat. Există comisii care aprobă nişte proiecte, e ruşinos ca după aceea să vină să conteste", a menţionat Ionel Vitoc. Acesta a ţinut să sublinieze că în reglementările trasate de el era scoasă din discuţie ideea de casă de vacanţă. Rămânea însă posibilitatea "rezidenţei" în pădure. "Eu am propus ca ideea de casă de vacanţă în oraş să nu fie agreată. Ori găsiţi "case", ori nu găsiţi nimic, adică sunt prevăzute zone verzi. Altfel, se scot autorizaţii pe diverse cocioabe care apoi se tot dezvoltă, în loc să se prevadă de la început o casă, cu toate dotările necesare traiului. Cine vrea casă de vacanţă să meagă în Băişoara! Case în pădure există şi în alte părţi din lume, eu am un prieten care a făcut una în Belgia. Se pot construi, dar în anumite condiţii, de respectare a unor procente, a unui anumit raport dintre zona verde şi zona construită", a adăugat Vitoc.Arhitectul Eugen Pănescu, membru în echipa de la noul PUG, a menţionat că PUZ-urile dezastruoase pentru oraş au produs deja efecte juridice şi că prin noua documentaţie de urbanism acestea nu mai pot fi în niciun fel corectate. "Documentaţiile care au permis construirea în pădure, Făget I şi Făget II - Mănăştur Sud unde s-a mers de pe strada Câmpului, cu amenajarea de locuinţe în pădure au fost elaborate fără să ţină cont de norme urbanistice. Din păcate acestea nu mai pot fi corectate, fiind preluate în noul PUG. Ceea ce am putut noi să facem prin noul Plan Urbanistic General este să ne preocupăm de noile zone de dezvoltare a oraşului. Deja avem semnale bune de la proprietarii de terenuri din perimetre ca Borhanci, Sopor care au venit cu documentaţii prin care s-au gândit reparcelări care să asigure, spre exemplu, posibilitatea dezvoltării unei reţele de trafic coerente pe viitor", a menţionat Pănescu.

Arhitectul Vasile Mitrea a amintit că în oraş există zone întregi care s-au dezvoltat haotic şi nerespectându-se spaţiile publice. "Lista de PUZ-uri dezastruoase pentru oraş e prea lungă. În zona Bună Ziua nu prea s-a ţinut cont de aspectele care ţin de circulaţie. S-au rezolvat strict nevoile de acces ale locuitorilor de acolo, fără să se aibă în vedere nevoile majore, racordarea la reţelele importante, crearea posibilităţii de acces pentru salvare, pompieri şi aşa mai departe. În afară de faptul că sunt probleme de acces, din zonă lipsesc şi dotările. O altă zonă puternic agresată este cea a parcului Est, unde s-au acceptat construcţii rezidenţiale şi unde în continuare se propun alte construcţii pe malul lacului. Mai departe se agresează spaţiul verde prevăzut în Planuri Urbanistice Generale anterioare. Sunt inclusiv cazuri recente de PUZ-uri realizate pentru noile investiţii care sunt discutabile", a menţionat Mitrea.

Cum arată oraşul ante-PUG

În câteva "tuşe" trasate de arhitecţi, Clujul ante-PUG nou este un oraş cu centrul istoric rămas intact, cu unele intervenţii recente, dar adesea criticate, cu zone industriale masive şi moarte, mari ansambluri socialiste, unele neterminate, cu numeroase dezvoltări realizate în ultimii 20 de ani, în mare parte făcute pe baza unor strategii pe termen scurt. În sinteză, s-a construit pe câmpuri agricole, cu apariţia conflictelor inerente în bătălia imobiliară, cu blocuri între case şi case între blocuri. Jumătate din suprafaţa de intravilan a Clujului a rămas neocupată şi ar trebui acum gestionată de oraş. Reţeaua de drumuri e inegală şi incompletă, cu segmente lipsă, oraşul are spatele întors la Someş, iar în dezvoltările de construcţii din ultimii 20 de ani interesul privat nu a fost echillibrat de cel public. În schimb, terenurile agricole au fost tranzacţionate la preţuri mari, chiar dacă acestea nu au beneficiat de posibilităţi reale de construire şi de infrastructura necesară. Pe de altă parte, centrul oraşului este decăzut din punct de vedere economic, învins de concurenţa mallurilor.

Corecţiile noului PUG

În noul PUG oraşul a fost împărţit în trei zone: Clujul existent (unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale), zona de urbanizare (în care e inclusă şi zona Borhanci) de 2.143 de hectare, şi zona de restructurare, de 593 de hectare (care se suprapune peste fosta zonă industrială, de 343 ha, şi un parcelar riveran arterelor de circulaţie, de 250 ha). Din totalul suprafeţei oraşului, 60% reprezintă zona de locuinţe - 1.660 ha, zona mixtă reprezintă 47 ha, zona de instituţii şi servicii - 25 ha, zona de activităţi economice - 197 ha şi zona verde nou-constituită - 147 ha. În ce priveşte zona centrală, porţiunea protejată va creşte la 614 hectare, unde sunt incluse Canalul Morii şi râul Someş, unde zona protejată a crescut de la 9 la 60 ha. Există reglementări clare privind spaţiile verzi, care arată că parcela pe care se construieşte nu poate avea mai puţin de 20% spaţiu verde, indiferent de încadrare, şi se merge până la 40% în cazul locuinţelor individuale. "Noul PUG îşi propune să repare, să transforme defectele în avantaje, să dezvolte teritorii urbane în adevăratul sens al cuvântului, cu drumuri normale şi parcele normale, cu posibilităţi de investiţii pentru investitori mari şi mici, un PUG care să protejeze vecinii de abuzuri urbane, care să păstreze calitatea şi intimitatea zonelor de locuit", a sintetizat arhitectul Eugen Pănescu. "Niciun oraş nu se dezvoltă prin extinderea neplanificată a intravilanului. Moştenisem un intravilan de 6.000 ha, mărit cu aproape 3.000. Avem acum, prin corecţii, în noul PUG un intravilan de peste 10.000 ha. Doar 49% reprezintă oraş constituit. Există terenuri care au trecut prin grave fenomene de dispersie urbană, de construcţii în zone protejate, de dezvoltare nedurabilă. Pentru 95% dintre cei ce au teren în această suprafaţă goală ideea de valorificare e iluzie. Nu avem pentru cine să dezvoltăm. Am încercat să limităm acest intravilan dezvoltat complet fără logică. Am propus un sistem de management al teritoriului, prin proces de urbanizare. Acesta este sfatul nostru. Sigur, dincolo de asta sunt decizii politice", explica arhitectul Adrian Borda, şeful de proiect al noului PUG.

Sursa: ziuadecj.realitatea.net