Piaţa caselor din lemn nu a scăpat de efectele crizei, deşi în anii de boom aceste locuinţe erau promovate drept alternative ieftine şi rapide pentru casele tradiţionale din beton sau cărămidă.

Jucătorii din piaţă spun că afacerile le-au scăzut cu până la 50%, în condiţiile în care băncile s-au arătat reticente în a finanţa proiecte rezidenţiale de acest gen, chiar şi prin programul Prima Casă.

Astfel, cele mai multe proiecte vin din dorinţa de a deţine o casă de vacanţă, scrie revista Business Construct .

Profilul clienţilor dispuşi să plătească pentru o casă din lemn este format din cupluri de tineri care au primit moştenire de la părinţi un teren şi îşi construiesc pe el o casă unde se retrag în concedii.

Vor locuinţe de circa 100 de metri pă traţi, pentru care plătesc în general cu bani din economii sau obţinuţi prin credite de nevoi personale.

Cei mai mulţi lucrează în oraşe mari şi caută să-şi făcă un refugiu într-o zonă aflată la circa două ore de mers cu maşina.

Împrumuturile ipotecare sunt foarte rare pentru dezvoltarea locuinţelor din lemn, după cum se plâng constructorii.

Sorin Coler, directorul firmei Neoconstruct din Câmpina, care a investit în promovarea unor produse legate de programul guvernamental Prima Casă, spune că iniţiativa statului, pornită iniţial ca o mână întinsă pentru constructori, nu a avut niciun efect benefic pentru firmele de profil. “Nu au fost în stare să facă acest program să funcţioneze.Băncile preferă, în general, să acorde credite pentru locuinţele deja construite.

Am avut cel puţin zece clienţi care au încercat să-şi facă o casă din lemn prin programul susţinut de stat,

însă băncile le-au respins dosarul. Dacă Prima Casă funcţiona şi pentru noi, acum puteam să spun că nu sunt în criză”, spune reprezentantul Neoconstruct.

Mai multe la export

Firmele care exportă şi în afara României case din lemn spun că activitatea e mult mai profitabilă pe pieţele externe, în condiţiile în care o tradiţie naţională, vizibilă în bisericile construite în zona Maramureşului, a fost întreruptă de “betoanele comu niş tilor”, potrivit jucătorilor de pe această piaţă.

Statistica arată că din cele 62.520 de locuinţe construite anul trecut, doar 3.136 de uni tăţi au fost construite din lemn, iar alte 2.169 de case au fost realizate din lemn şi alte ma teriale. Constructorii de pro fil spun însă că estimarea reală a pieţei este dificilă, în con diţiile în care există foarte multe lucrări realizate individual.

“În România anul acesta am avut circa 10 proiecte, în timp ce în afară am livrat peste 40 de case din lemn”, afirmă Cătălin Butmălai, directorul grupului RLH, care dezvoltă case din lemn sub brandul Ansonia. “Germania, Austria, Italia şi Elveţia merg foarte bine pentru noi”, spune Butmălai.

Proprietarul firmei de construcţii declară că în România a construit case pentru un alt tip de clienţi: oameni de afaceri, în medie de peste 50 de ani, vedete locale şi chiar doi antrenori de fotbal.

“Cea mai scumpă casă pe care am construit-o în România anul acesta a costat 260.000 de euro”, afirmă Butmălai, a cărui firmă este specializată pe case din lemn lamelar - un lemn mai scump, obţinut din mai multe straturi pentru creşterea rezistenţei.

El consideră însă că metehnele locale vin şi pe fondul unei cunoaşteri insuficiente a domeniului şi al aşteptărilor nerealiste ale unor clienţi.

“A venit cineva la mine anul acesta să-i fac o casă din lemn de 110 metri pătraţi care să ajungă fără ferestre şi uşi undeva la 160 de euro pe metru pătrat. E absurd! O casă de la noi, din lemn lamelar, poate să urce la acelaşi nivel, poate chiar mai scumpă decât una din cărămidă”, spune Butmălai.

Percepţia greşită vine de fapt pe fondul popularizării caselor din lemn drept alternative foarte ieftine la o locuinţă din cărămidă sau beton, în anii boom-ului imobiliar, când un apartament cu două camere se vindea şi cu 100.000 de euro.

Costul unei case din lemn poate varia foarte mult de la caz la caz, în funcţie de grosimea pereţilor, arhitectura interioară, finisaje sau instalaţii. Preţul unei case porneşte şi de la 300 de euro pe metru pătrat pentru construcţiile din lemn masiv, în condiţiile în care majoritatea constructorilor au tăiat din tarife pentru a atrage clienţi, însă pentru structuri mai complexe, cum sunt cele din lemn lamelar pot ajunge şi la 800 de euro pe metru pătrat, fără TVA.

Avantajele amintite de firmele de profil sunt durata redusă de construire, de câteva luni, rezistenţa la cutremure, posibilitatea de personalizare a imobilului şi aportul “eco” din ce în ce mai la modă în ultimii ani. De cealaltă parte, locuinţele din lemn necesită o întreţinere mai frecventă şi sunt mai supuse riscului de incendii.

Cel mai prost an În ceea ce priveşte evoluţia pieţei, declaraţiile firmelor întregesc un tablou sumbru oferit de datele macroeconomice. “Este cel mai slab an de când facem case din lemn. Aş zice că scăderea e undeva la 50% faţă de anul trecut.

Suntem cu mult sub boom-ul de acum doi ani. În 2008 veneau în primăvară oameni la mine şi îmi cereau să începem construcţia într-o lună, iar eu le spuneam că nu pot decât la începutul lui 2009. Anul acesta, în primele şase luni aveam semnate doar cinci contracte”, spune Coler. Pe de altă parte, Sorin Butmălai spune că “sunt semne că piaţa începe să se aşeze, însă creşterea este lentă”.

Numărul firmelor care construiesc din lemn în România urcă aproape de o mie, cele mai multe fiind concentrate în nordul ţării, potrivit estimărilor din piaţă, însă cele care contează cu adevărat în volumul activităţii sunt de ordinul zecilor. Statul este ca şi inexistent pe acest segment.

Datele INS pe anul 2009 arată doar 95 de locuinţe din lemn construite de stat, 40% la oraş, restul în mediul rural. În aceste condiţii, comparaţiile cu alte pieţe din regiune sunt inutile.

“Ungaria are o cultură a construcţiilor din lemn încă de pe vremea lui Ceauşescu. De la ei cumpăram încă de acum câteva decenii nişte reviste de arhitectură foarte bune”, îşi aminteşte Butmălai.

“Nu avem nicio şansă să ne comparăm cu ei. Cea mai bună piaţă pe care am putea să o atacăm ar fi Grecia, unde lemnul a început să câştige teren pe o piaţă dominată de casele albe din piatră mediteraneene.

Şi în Bulgaria patronul afacerii de conserve Defne pentru care am livrat o casă din lemn îmi spunea că locuinţele sunt preponderent din cărămidă şi beton, deci ar fi o piaţă bună”, consideră omul de afaceri.

Pe piaţa locală însă, lemn şi terenuri există. Mai puţini sunt însă în această perioadă tinerii dispuşi să aloce câteva zeci de mii de euro pentru o locuinţă care să servească exclusiv drept locuinţă de vacanţă. O asemenea investiţie face deocamdată parte din categoria lucrurilor “care pot să mai aştepte”.

Sursa: Ziarul Financiar