Restanţele clujenilor au crescut cu 21% faţă de începutul anului, în paralel cu scăderea creditării cu 13%. Măsurile de austeritate vor agrava situaţia.

 Economiştii susţin că situaţia financiară a clujenilor se va deteriora în lunile următoare, iar reducerea pensiilor şi a salariilor ar putea însemna noi falimente şi creşteri de preţuri la produsele alimentare.

Ultimele date publicate de Banca Naţională a României (BNR) arată o creştere cu 3,4% a restanţelor la creditele în lei şi în valută contractate de clujeni în aprilie faţă de martie. Pe de altă parte, BNR indică o scădere cu 11% a creditelor faţă de luna precedentă. Cumulate, creditele în lei şi valută contractate în judeţ au ajuns, în aprilie, la 7,63 miliarde de lei, în vreme ce restanţele la credite erau de 424 de milioane. Raportul dintre restanţe şi credite se menţine în limita a 5,5%. Faţă de începutul anului, volumul creditelor s-a diminuat cu 13%, pe când restanţele agenţilor economici şi ale populaţiei au crescut cu 21%.

Economiştii sunt de părere că măsurile de austeritate ale guvernului vor mări datoriile către bănci şi vor înrăutăţi situaţia pecuniară atât a persoanelor fizice, cât şi juridice. “Vor creşte în mod cert restanţele la bănci, ceea ce va pune presiune pe sistemul bancar. Băncile vor fi nevoite să îşi constituie iarăşi provizioane şi să taie creditarea. S-ar putea să asistăm în lunile următoare la o migrare a clienţilor spre câteva bănci solide din sistem. în plus, ieşirea de capital străin din ţară, care se observă şi în scăderea lichidităţii la Bursa de Valori Bucureşti, ar putea aduce falimente în sistemul bancar până spre sfârşitul anului”, spune Andrei Rădulescu, analist al societăţii de servicii de investiţii financiare Target Capital.

La nivelul agenţilor economici, restrângerea consumului se va traduce prin noi intrări în insolvenţă. “Din punctul nostru de vedere, numărul dosarelor de insolvenţă este relativ acelaşi ca la sfârşitul anului trecut. Nu s-a modificat nimic nici în motivele declanşatoare: societăţile au rămas în imposibilitatea de a suporta cheltuielile financiare (leasinguri, bănci) şi de a obţine credite, creditul comercial s-a restrâns drastic. Firmele care intră în insolvenţă sunt din toate domeniile de activitate, inclusiv de leasing. Deocamdată, nu putem spune că se întrevede un orizont de ameliorare a acestei situaţii”, declară Vasile Godâncă, avocat la Casa de Insolvenţă Transilvania.

“Problemele financiare ale firmelor nu s-au încheiat. Este posibil ca în perioada următoare să mai asistăm şi la alte cazuri răsunătoare de insolvenţă, precum cel de la reţeaua de librării Diverta”, susţine Tiberiu Moisa, director al diviziei de credite pentru întreprinderi mici şi mijlocii al Băncii Transilvania. “Situaţia se va deteriora pe termen scurt. Ne vom confrunta cu o scădere a consumului în lunile următoare, iar acest lucru va pune într-o situaţie dificilă foarte multe firme”, opinează  oficialul Target Capital.

 în primul trimestru, judeţul Cluj a ocupat locul 3 la nivel naţional la insolvenţe, cu 325 de societăţi ajunse în această situaţie. Economiştii consideră că scăderea consumului pe care o va atrage reducerea pensiilor şi a salariilor nu va determina şi scăderea preţurilor, ci s-ar putea înregistra creşteri în sectorul alimentar, cel spre care va migra majoritatea populaţiei.