Gheţea: Băncile nu vând fabrici, uzine, case şi limuzine obţinute în urma executărilor silite pentru că nu există o piaţă pentru ele.

Mulţi clienţi ajung fără bunuri pentru că nu se duc la bancă de frica veştilor proaste. ARB: Din firmele care îşi restructurează creditele, 75% se salvează

Fenomenul executărilor silite nu a luat încă amploare în România în ciuda faptului că  numărul celor care întâmpină probleme în rambursarea creditelor este din ce în ce mai mare.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, o explicaţie pentru acest lucru este aceea că în România nu există o piaţă pentru astfel de produse, iar pentru bănci executarea silită este soluţia finală ce rezultă în urma unui dialog îndelungat cu clientul.

Se pare astfel că băncile nu vând sau vând foarte puţine dintre fabricile, uzinele, casele şi limuzinele obţinute în urma executărilor silite, pentru că nu există piaţă pentru astfel de bunuri, a declarat preşedintele ARB, care a atras atenţia că în ultima perioadă s-a tot discutat despre faptul că băncile execută anumite garanţii atunci când nu se achită creditele.

“Vindem fabrici, uzine, case şi limuzine. Nu-i adevărat, nu se vinde nimic sau se vinde foarte puţin pentru că nu există piaţă pentru aşa ceva. Faptul că o bancă ajunge să execute un client este pur şi simplu sfârşitul unei încercări de a găsi un dialog”, a explicat Gheţea la un seminar de specialitate.

Preşedintele ARB a subliniat faptul că unii clienţi nu vor să discute cu banca, întrucât manifestă “sindromul doctorului”. “Din păcate sunt unii clienţi la care se manifestă sindromul doctorului, adică “nu mă duc la doctor că o să-mi spună că sunt bolnav, şi aşa nu sunt bolnav”, a continuat Gheţea, care ocupă şi funcţia de preşedinte al CEC Bank.

Spre exemplificare, Radu Gheţea a menţionat faptul că în urma vânzării unui activ din judeţul Timiş, în valoare de 830.000 de lei, nu s-au acoperit cheltuielile cu executorul bancar.

“Astfel clientul a rămas în continuare dator la bancă, iar activul s-a pierdut. Nu aceasta este dorinţa băncilor, vrem să găsim soluţii pentru fiecare client care dovedeşte bună credinţă şi dovedeşte că poate să facă ceva în continuare”, a mai spus Gheţea.

În acest context, preşedintele ARB a explicat că Legea insolvenţei este în continuare “destul de neprietenoasă” pentru sistemul bancar. “Aş vrea să trag un semnal de alarmă, că primul sfat pentru clienţi ar fi să încerce să obţină sfaturi de la banca la care are expunerea cea mai mare şi pe urmă să se ducă la practicienii în insolvenţă.

Nu cred că o companie care a intrat în insolvenţă, voluntară sau cerută de cineva, reuşeşte după o perioadă să aibă aceeaşi credibilitate în faţa băncilor ca înainte să se petreacă acest eveniment”, a mai arătat preşedintele ARB.

”Este dificil de estimat care va fi profitabilitatea băncilor la finalul lui S1”

Acesta consideră că există firme care au reuşit să se adapteze la condiţiile de criză şi care trebuie sprijinite de bănci, chiar dacă nu mai există aceleaşi garanţii, iar riscurile sunt mai mari acum.

Cu toate acestea, se pare că un sfert din companiile cărora le-au fost restructurate creditele nu reuşesc să le achite, deşi li s-a dat “o gură de oxigen”. Potrivit lui Gheţea, procentul este mult mai mic în cazul persoanelor fizice.

“Din 100 de credite restructurate de CEC la companii, 25% dintre clienţi nu mai reuşesc să continue, deşi li s-a dat o gură de oxigen. Totuşi, 75% se salvează. La persoane fizice procentul e mult mai bun. Un număr foarte mic de clienţi cărora li s-a dat o gură de oxigen nu reuşesc să mai ţină pasul”, a precizat Gheţea.

Acesta a arătat că primele şase luni ale acestui an au fost caracterizate de continuarea impactului crizei asupra firmelor şi populaţiei, care s-a simţit şi la nivelul băncilor.

“La companii avem o dezvoltare sau o evoluţie destul de diversă. Asistăm la unele succese înregistrate de unele companii care au reuşit în perioade de criză să găsească acele ieşiri prin găsirea unor produse şi a unor pieţe care, chiar dacă nu mai sunt cele tradiţionale, sunt soluţii pentru supravieţuire”, a adăugat Gheţea.

Totodată, preşedintele ARB a menţionat că este dificil de estimat care va fi profitabilitatea sistemului bancar la finalul primul semestru.
“Poţi să ai rezultate bune, dar în ultima zi să te trezeşti că un mare client vine cu introducerea unei cereri de insolvenţă şi trebuie să faci provizioane mai mari decât ai făcut în şase luni”, a precizat Gheţea.

Cererea de credite din partea persoanelor fizice, în continuare redusă

În acelaşi timp preşedintele asociaţiei  a mai spus  că băncile au un surplus de fonduri în prezent, pentru că cererea de credite din partea persoanelor fizice este foarte redusă, iar pe partea persoanelor juridice există multe firme care nu pot să-şi susţină proiectele.

Potrivit acestuia, băncile sunt pregătite să facă faţă unui număr mare de restructurări în perioada următoare ”în condiţiile în care efectele reducerilor masive de personal din ultimii doi ani, în special cele din zona privată se vor resimţi din plin,  la toate acestea adăugându-se şi efectele măsurilor anunţate de la 1 iulie, plus marile pierderi acumulate ca urmare a calamităţilor naturale din ultima perioadă”, a atras atenţia Gheţea.

Pe de altă parte, acesta consideră că dacă cererea şi oferta pe piaţa titlurilor de stat nu se mai întâlnesc nu este o problemă, ci doar o etapă în relaţia băncilor cu Ministerul Finanţelor.”Părerea mea e că nu este o problemă, ci doar o etapă în relaţia băncilor cu Ministerul Finanţelor.

Eu cred că cererea şi oferta pe piaţa titlurilor de stat se pot întâlni oricând. În funcţie de volumul de bani de care are nevoie MFP la un anumit moment, ministerul va accepta sau nu oferta băncilor”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Acesta a menţionat că vor există bănci care îşi vor menţine ofertele de dobânzi la un nivel ridicat, precum şi instituţii care vor reduce ratele. “Decât să stai cu banii neplasaţi, preferi să îi plasezi şi la o dobândă mai mică”, a continuat Gheţea.

Libocor: Investiţia în valută nu aduce un câştig semnificativ pentru omul obişnuit

Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale nu se va translata în mod egal în preţuri, iar inflaţia de la finele anului se va limita între 5% şi 6%, a declarat, ieri, în cadrul aceluiaşi seminar,  Florian Libocor, economistul-şef al BRD - Groupe Société Générale.

“Nu se va transmite atât de mult în preţuri modificarea de TVA, având în vedere că la mai multe produse taxa rămâne nemodificată. Cel mai plauzibil scenariu este între 5-6%. Majorarea TVA este o măsură luată de ultimă instanţă, dar din punct de vedere funcţional este complet nefuncţională.

Orice carte îţi spune că în perioade de recesiune nu trebuie să creşti taxele (…), dar trebuia să convingem partenerii internaţionali. I-am convins, tranşa a fost eliberată”, a spus economistul-şef al BRD. Pe de altă parte, acesta a arătat că investiţia în valută nu aduce un câştig semnificativ pentru omul obişnuit, iar faţă de economisirea clasică în bănci presupune riscuri mult mai ridicate.

“Dacă facem calculul dintre minimul şi maximul anului, randamentul cel mai înalt care putea fi obţinut este de 8,67%. Dacă o persoană mergea la depozit avea un câştig tot de 8 - 9%. Dar cât de mulţi au putut să cumpere la minimul interbancar şi să vândă la maximul interbancar. Niciunul”, a continuat Libocor.

Economistul-şef al BRD crede că rata de schimb se va stabiliza în intervalul 4,1 lei/euro - 4,3 lei/euro.

Sursa: Curierul National