Echipa care realizează noul Plan Urbanistic General urmează să se pună de acord cu Primăria Cluj-Napoca asupra regulilor de construire din centru şi zonele industriale.

Noul Plan Urbanistic General (PUG) va aduce prevederi mai permisive pentru construcţiile din zona centrală, dar şi pentru proiectele din fostele zone industriale. Cheia aprobării viitoarelor proiecte din Cluj-Napoca va fi demonstrarea interesului public. Arhitectul Adrian Borda, membru al echipei care lucrează la actualizarea PUG, a dezvăluit că toate proiectele se vor negocia în spriritul interesului public de dezvoltare a oraşului.

“Ne-am întâlnit cu cei de la PUG şi am purtat discuţii, după care echipa ne-a predat o primă parte a documentaţiei. Urmează să mai avem consultări în care să analizăm propunerile privind modul de tratare a zonelor industriale, extravilanul, traseul principalelor artere urbane şi corecţia acestora, spaţiile verzi. De unele suntem mulţumiţi, altele mai trebuie îmbunătăţite. În următoarea perioadă vor fi lansate noi dezbateri pentru a se discuta despre extravilanul oraşului şi se vor face corecţii ale limitelor municipiului”, a declarat primarul Sorin Apostu.

Potrivit edilului, noul PUG trebuie predat până la finalul anului, întârzierile urmând să fie penalizate. “Suntem la curent cu unele probleme şi întârzieri privind preluarea planurilor cadastrale ale oraşului. Oricum, aceste aspecte ţin de ei, nu de noi. Din punctul nostru de vedere, trebuie respectate termenele”, a menţionat primarul. 

Reprezentanţi ai echipei care lucrează la noul PUG au explicat că, în primul rând, vor fi relaxate condiţiile şi limitele de construire în zona centrală. “Se va merge pe un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de peste 2. Oricum, în anumite zone există depăşiri în teren. CUT de 0,8 nu există în nicio metropolă europeană în plin centru, un asemenea coeficient fiind destinat zonelor cu case izolate. Vom stabili, în schimb, o regulă de compensare: contribuţia la construcţia de parkinguri. Oricum, aici încă nu am luat o decizie, mai trebuie să-şi stabilească primăria o politică de parcare, în general”, a explicat Adrian Borda. 

Arhitectul a mai subliniat că noul PUG va aduce şi reguli mai precise pentru zonele rezidenţiale, însă vor fi fixaţi parametri urbanistici mai permisivi. “Vrem ca centrul sau zonele industriale (în prezent fără activitate - n. red.) să fie atractive şi să genereze dezvoltare. Vom fixa reguli generale de amplasare pe parcelă, fronturile la stradă, în aşa fel încât să nu rezulte forme suburbane. Nu dorim să blocăm dezvoltarea. Condiţia va fi ca aceasta să servească interesului public şi să genereze forme urbane concludente”, a afirmat arhitectul. Adrian Borda a menţionat că noile prevederi din PUG sunt gândite să nu mai producă blocaje, nici zone în care să fie afectată calitatea locuirii. “Pentru astfel de zone industriale, care treptat vor fi transformate în ceea ce priveşte funcţiunea şi unde se va dori un mix de funcţiuni - locuinţe, birouri, comerţ - , vom stabili o proporţie între acestea şi vom fixa principiile generale pentru spaţiile verzi şi trama stradală. Profilul concret al viitoarelor ansambluri va rezulta din negocierile între beneficiari şi Consiliul Local Cluj-Napoca. Acesta va pune interesul public în balanţă cu profilul funcţional şi cu formele urbane”, a mai adăugat reprezentantul din echipa care lucrează la PUG. 

În ceea ce priveşte modalitatea în care noul PUG va modifica reglementări deja avizate în ultimii ani prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ), principiul utilizat va fi “negocierea urbanistică” cu beneficiarii proiectelor. Ideea a fost deja avansată în cadrul celei mai recente şedinţe a Comisiei de urbanism, când membrii acesteia au susţinut că beneficiarii de avize deja eliberate nu vor fi scoşi din calcul, dar aceştia ar trebui să fie dispuşi să cedeze şi în favoarea “oraşului”, după cum spun urbaniştii. 


PUG-ul trebuie predat anul acesta

Licitaţia privind reactualizarea PUG-ului s-a desfăşurat în luna februarie 2009. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), în asociere cu Planwerk şi Bogart, a concurat cu asocierea româno-italiană a firmelor Tecnicoop şi Arhitectonica, câştigând contractul evaluat la circa 800.000 de euro. Oferta UTCN a fost de 2,4 milioane de lei, cu un termen de realizare de 15 luni. Din februarie şi până în iunie, Primăria Cluj-Napoca a întârziat să semneze contractul cu UTCN. Fără a explica întârzierea, prorectorul UTCN, Mircea Petrina, a informat doar că în prima săptămână din iunie 2009 s-a trecut de această procedură. “A fost elaborat un grafic de lucru. Acesta va fi trimis pentru a şi-l însuşi toţi ceilalţi colaboratori ai noştri. O echipă de coordonare din cadrul UTCN va supraveghea modul în care va fi respectat acest grafic”, a explicat Petrina. Reprezentanţii municipalităţii au declarat că în prezent există întârzieri generate de faptul că datele de la cadastru au ajuns la specialiştii UTCN abia la finele lunii august. 

Sursa: ziuadecj.ro