Proiectul uneia dintre cele mai înalte clădiri din municipiu Cluj-Napoca a mai făcut ieri un pas spre autorizaţia de construire. Consilierii locali l-au trimis spre autorizare.

În decembrie primarul interimar Radu Moisin a informat Consiliul Local (CL) privind blocul care ar fi "o ruşine" pentru intrarea în oraş. La următoarea şedinţă, consilierii au venit cu propunerea ca acesta să fie acceptat, din moment ce are deja avizele necesare, dar au impus ca amenajările exterioare să fie realizate cu prioritate. Ieri au convenit că amenajările pot merge în paralel cu ridicarea blocului, convinşi de o expertiză tehnică adusă de beneficiar.

Consilierii USL au atras atenţia asupra Coeficientului de Utilizare a Terenului foarte mare aprobat: 6,5. "La începutul anului eu am semnalat acest caz şi am susţinut că ridicarea unei clădiri de o asemenea înălţime ar strica imaginea oraşului, chiar la intrarea în municipiu. Cum nu m-a căutat nimeni să îmi zică că proiectul nu e în regulă şi nu am primit nici o sesizare de la cetăţenii din zonă înseamnă că oamenii doresc acest proiect acolo", a concluzionat Moisin. Beneficiarii au prezentat o expertiză prin care au susţinut că amenajările exterioare nu pot fi rupte de realizarea blocului, aşa cum au cerut consilierii la şedinţa precedentă.

"În momentul în care dai jos zidul de sprijin, destabilizezi tot dealul, de aceea e nevoie ca mai întâi să facem fundaţia blocului şi abia după aceea se poate lucra la realizarea acceselor dinspre Calea Floreşti", a explicat arhitectul Sorin Scripcariu, cel care a semnat proiectul. Moisin a precizat însă că investitorilor li se impune realizarea căilor de acces, iar dovada de luare în folosinţă (DLF) a blocului se va acorda doar după ce beneficiarii vor realiza amenajările exterioare şi vor avea DLF pentru acestea. Proiectul a trecut de votul consilierilor, ceea ce înseamnă că primarul va trebui să semneze autorizaţia de construire. "Dacă se prezintă documentaţia completă, cu respectarea legii şi a cerinţelor CL, voi semna", a spus Moisin.

La finalul anului trecut, primarul interimar a prezentat consilierilor locali proiectul turnului propus de Imperial Development Cluj (IDC). Proiectul a trecut în urmă cu trei ani de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) şi de CL, dar în 2011 Moisin a amânat semnarea autorizaţiei de construire ajunsă pe masa primarului, preferând să informeze în prealabil consilierii, în ideea că realizarea unui imobil de asemenea dimensiuni ar avea un impact negativ în zonă. Dacă la prezentările anterioare înălţimea imobilului faţă de blocurile învecinate a fost una dintre problemele ridicate, ulterior discuţia s-a mutat înspre accese şi amenajarea de şantier.

Membrii CTATU au prezentat în plenul CL concluziile reanalizării proiectului: turnul poate fi autorizat, dar numai după realizarea sistematizării verticale şi asigurarea căilor de acces spre şantier. Astfel, constructorii ar fi trebuit să se ocupe cu prioritate de lărgirea drumului, de accesele pietonale şi de amenajarea taluzului. Ieri însă concluziile s-au reformulat, în urma prezentării expertizei tehnice a beneficiarilor. Proprietarii terenului din Mănăştur vor să înceapă în 2012 şantierul pentru un turn cu două niveluri de subsol, trei de demisol, parter şi 25 de etaje, care costă 10 milioane de euro, susţin aceştia. Investiţia estimată pentru primul an de şantier este de 2 milioane de euro, potrivit lui Radu Vlas, cel care deţine IDC.

Iniţiativa, lansată în 2007 de IDC, a revenit în atenţie la ultima şedinţă din anul trecut a CL, când Moisin a adus proiectul în faţa consilierilor. El nu a dorit să îşi asume semnarea autorizaţiei de construire pentru o clădire care ar fi "o ruşine" pentru zona de intrare în oraş. Blocul a revenit pe piaţă după ce în vara lui 2011 şi-a schimbat proprietarul. Clădirea de 25 de etaje a fost desenată pentru un teren de 2.773 mp deţinut de IDC în zona Nodului N din Mănăştur. Firma este deţinută acum de Vlas. Terenul a fost achiziţionat în august, iar tranzacţia s-a cifrat la 2 milioane de euro, care a presupus, alături de teren, proiectul, studiile şi avizele aferente obţinute. Vlas are pentru acest proiect doi asociaţi de la Bucureşti, care nu au mai derulat investiţii imobiliare în Cluj, a menţionat omul de afaceri. Finanţarea urmează să fie asigurată din credite şi din resurse proprii ale investitorilor.

Sursa: ziuadcj.realitatea.net