Programul guvernamental a fost nevoit să facă faţă, de la înfiinţare, la două tipuri de presiuni.

Pe de o parte, a fost presiunea cumpărătorilor care voiau să poată accesa credite pentru apartamente ieftine, iar de cealaltă parte dezvoltatorii au făcut lobby pentru a putea să-şi vândă apartamentele scumpe rămase pe stoc.

Cum în spatele multor dezvoltatori stau oameni politici, programul guvernamental a suferit mai multe modificări pentru ca dezvoltatorii să poată să-şi vândă locuinţele.

Chiar dacă veniturile românilor au scăzut cel mai mult în 2010, anul trecut a fost ridicat plafonul la 75.000 de euro în cazul în care se construieşte o locuinţă de la zero şi la 70.000 de euro dacă se cumpără o locuinţă nouă.

Din păcate pentru dezvoltatorii scumpi, tot locuinţele vechi s-au cumpărat cel mai mult sau, dacă s-au achiziţionat noi, acestea au fost între 40.000 şi 50.000 de euro în Capitală. Cele achiziţionate în ţară au avut un preţ mediu de 41.000 de euro.

Programul îşi propune în 2011 să încurajeze construcţia locuinţelor de la zero. Principala schimbare este că nu mai e nevoie de şapte asociaţi pentru derularea construc­ţiei, ci doar de doi.

Principala problemă a a­chi­ziţiilor de locuinţe noi sau a construcţiei acestora de la zero este una esenţială - nu prea se practică.

Asta în principal ca urmare a faptului că pe piaţă există un mare stoc de locuinţe nevândute, chiar şi la preţuri mici.

Mai precis, în Capitală cel puţin, există ne­nu­mă­rate apartamente de două camere cu 45.000-50.000 de euro care stau nevândute.

În condiţiile acestea, devine foarte clar că încercările de a canaliza alegerea cum­pără­torilor spre apartamentele noi nu au foarte mari şanse.

Şi mai clar poate fi acest lucru dacă aruncăm o privire peste graniţă, în Ungaria. Acolo băncile au constatat că nu există interes din partea cumpărătorilor pentru achiziţii, atunci când sunt foarte multe reglementări sau când se impune ca respectivele achiziţii să vizeze doar apartamentele noi.

Astfel, pentru creditele subvenţionate de stat de anul trecut, CIB Bank a acordat doar 2-3 credite lunar, iar OTP constată că numărul creditelor e neglijabil. „Motivul neaccesării creditelor este acela că se impune cumpărarea doar de apartamente noi”, indică OTP.

Nici construcţia de la zero nu a avut succes, susţin alte două bănci active în Ungaria, Sopron Bank şi MKB Bank.

Aceste credite subvenţionate de statul ungar pot fi utilizate doar la cumpărarea de apartamente noi sau la construirea altora sau renovări. Solicitanţii trebuie să aibă sub 35 de ani sau să aibă cel puţin trei copii.

Nici în România solicitanţii de apartamente „Prima Casă” nu se înghesuie la cele noi, în special ca urmare a preţului mai ridicat sau a poziţionării la pe­riferie.

Astfel, dacă pentru „Prima Casă 2″ au fost acordate peste 13.000 de contracte, au fost achiziţionate doar 250 de apartamente noi sau nefinalizate, restul fiind vechi.

Sursa: Saptamana Financiara