Pentru cei care dispun de lichidităţi, licitaţiile organizate de bănci se pot dovedi afaceri bune. Preţul unei case scoase la licitaţie poate ajunge cu până la 75% mai mic decât cel al pieţei, asta pentru că nu întotdeauna o proprietate se vinde de la prima strigare.

Adrian Filipescu, din Bucureşti, a achiziţionat recent un apartament cu două camere prin licitaţie organizată de bancă, la un preţ de 37.000 de euro.

„Am plătit aproximativ 60% din preţul evaluat de bancă, deoarece licitaţia nu a avut un câştigător la primul termen, lucru care a făcut ca preţul să scadă”, ne-a spus proaspătul proprietar.

Cum poţi cumpăra un apartament executat de bancă? Primul pas îl reprezintă monitorizarea atentă a anunţurilor din ziare, dar şi a site-urilor de specialitate. Persoanele care doresc să participe la o astfel de licitaţie trebuie, în prima fază, să depună 10% din preţul de evaluare al bunului, indicat în anunţ, în contul publicat de instituţia financiată.

„Aceşti bani, respectiv suma depusă de participant în contul băncii, vor fi recuperaţi de acesta în cazul în care nu el nu va câştiga licitaţia”, precizează Adriana Mihaela Verdeş, care se ocupă de licitaţii în cadrul Raiffeisen Bank.

Anunţaţi banca personal de participare

În a doua fază, după virarea celor 10% în contul băncii, persoana interesată să participe trebuie să remită acesteia, fie prin e-mail, fax, scrisoare în plic sau personal, o ofertă de preţ, în funcţie de valoarea afişată de bancă în anunţ, adaugă reprezentantul Raiffeisen Bank.

Cum am precizat mai sus, în cazul în care licitaţia, la prima ei organizare pe bunul în cauză, nu are un câştigător, participanţii primesc înapoi cei 10% viraţi în contul băncii, iar aceasta organizează o nouă licitaţie, cu un alt preţ.

Concret, dacă în cazul primei organizări preţul de strigare este echivalent cu cel stabilit la evaluarea imobilului, din momentul acordării, creditului persoanei executate silit, de la a doua licitaţie deja acesta scade cu până la 75%.

„Există cazuri când un bun imobiliar se vinde de la prima licitaţie şi atunci, dacă suma obţinută de bancă este mai mare decât suma pe care ea o are de recuperat de la datornic, diferenţa îi va fi retribuită acestuia din urmă. Situaţia este valabilă şi dacă vorbim de a doua sau a treia licitaţie, cu condiţia însă ca datoria să nu depăşească preţul obţinut”, adaugă Adriana Mihaela Verdeş.

Apartament executat, de la 37.000 de euro

Pe de altă parte, dacă preţul obţinut de bancă pe bunul respectiv este mai mic decât valoarea datoriei, atunci fostul proprietar al bunului rămâne să achite, în rate sau integral, diferenţa în cauză. „Pentru ca o licitaţie să poată avea loc, este necesară prezenţa a cel puţin două persoane care să depună oferte de preţ”, ne-a spus Tiberiu Ganea, reprezentantul Băncii Româneşti.

De asemenea, dacă preţul oferit de participanţi este mai mic, atunci se poate organiza un nou termen, o altă licitaţie, care să pornească de la un preţ mai mic. „La al doilea termen, preţul scade cu 25% faţă de cel evaluat şi continuă să scadă, gradual, în funcţie de câte termene vor există.

Instanţa recomandă ca preţul final de vânzare să nu fie mai mic de jumătate din cel de evaluare, deoarece există posibilitatea ca fostul proprietar al imobililului să depună contestaţie şi să câştige”, a mai spus Ganea. Ca efect, licitaţi ar putea fi amânată pe o perioadă nedeterminată

Garanţia se recuperează

Banii depuşi de participantul persoană fizică, respectiv 10% din preţul de pornire, în contul băncilor organizatoare, se recuperează dacă acesta nu câştigă licitaţia, în mod direct, de la ghişeul bancar, fără plata vreunei taxe sau comision.

Cât costă un apartament licitat

Ofertele sunt tentante. Spre exemplu, un apartament cu patru camere, în Bucureşti, situat pe aleea Suraia din sectorul 3, cu suprafaţa de 78 de metri pătraţi, este scos la licitaţie de Banca Românească la un preţ de 75.000 de euro. Aceeaşi bancă mai organizează o licitaţie pentru un apartament cu trei camere, în Satu Mare, cu suprafaţa de 65 de metri pătraţi şi un preţ de pornire de 24.750 de euro.

Interes scăzut pentru ofertele băncilor

La o primă analiză a ofertelor de apartamente, case şi terenuri scoase la licitaţie de bănci, se poate observa că cele mai multe sunt din Bucureşti. Zilnic, la nivelul Capitalei, apar cel puţin 20-30 de astfel de anunţuri, potrivit reprezentanţilor băncilor. De cele mai multe ori, proprietatea licitată nu îşi găseşte cumpărătorul de la prima strigare şi primul termen, astfel că se organizează un nou termen, la un preţ mai mic.

„Nici numărul celor care vin să participe nu este încă prea mare, abia dacă vorbim de două-trei persoane, deşi anunţurile se fac publice, în presă şi pe site-urile de specialitate”, ne-a spus Irina Melinte, executor judecătoresc.

Astfel, deşi aceste licitaţii pot reprezenta pentru mulţi români o modalitate la îndemână de a-şi achiziţiona o locuinţă la un preţ mult sub cel al pieţei, gradul de interes al acestora este încă scăzut faţă de ofertele băncilor.

Comparativ, licitaţiile pe bunuri imobiliare din ţări precum Germania sau Franţa au cel puţin zece participanţi, dar numărul acestora poate ajunge chiar şi până la 20-30, a precizat executorul judecătoresc.

Românii nu au încredere

„Da, băncile fac publice licitaţiile cu proprietăţi imobiliare, dar asta doar pentru că le obligă legea. În mod sigur câştigătorul şi preţul final sunt ştiute dinainte, iar dacă aş participa la o astfel de licitaţie, probabil aş fi doar un element de decor”, este de părere Daniel Maftei, un tânăr bucureştean care în prezent se află în căutarea unei locuinţe.

Mai mult, acei 10% din preţul de strigare pe care banca doreşte ca participanţii la licitaţie să-i depună în contul ei, chiar dacă vor fi recuperaţi, „stau blocaţi pentru cine ştie câtă vreme, la dispoziţia instituţiei financiare”, a adăugat tânărul.