Fabrica Someşul, zona Clujana, Canalul Morii şi culoarul Someşului ar trebui să fie introduse ca zone protejate în noul Plan Urbanistic General. În acest fel, Clujul va avea peste 800 de hectare de zonă protejată, în loc de 347. Propunerile au venit din partea arhitectului Virgil Pop şi au fost incluse într-un studiu privind delimitarea zonelor protejate. Cînd vine vorba de patrimoniu şi centru istoric, municipiul mai are multe de învăţat şi de reglementat, însă pînă nu va învăţa să îşi pună în valoare cursurile de apă, „oraşul de pe Someş”nu va putea concura cu marile metropole europene.

Aceasta a fost una dintre principalele  concluziile ale dezbaterii tematice de astăzi, organanizate la primărie, în vederea alcătuirii Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului. Şi pentru că subiectul discutat „patrimoniu, zone protejate şi centru istoric” este unul delicat chiar şi pentru arhitecţi, nu doar pentru administraţia locală, spiritele s-au încins, iar discuţiile în contradictoriu nu au lipsit.

Fabrica Someşul, propusă ca zonă protejată

Odată cu elaborarea noului PUG, situaţia zonelor de construcţie protejate se va schimba. Pe lîngă monumentele istorice actuale, cimitire sau biserici, vor fi incluse în această categorie şi alte spaţii, care, fie au fost uitate pînă acum, fie sînt în paragină. „Din punctul de vedere al turismului, Clujul are multe de arătat”, este de părere primarul Sorin Apostu, însă trebuie să îşi pună în valoare mai mult „frumuseţile”. Şi ar putea începe cu zonele pe care le-a ignorat pînă acum, cum ar fi cursurile de apă, consideră arhitectul Virgil Pop, cel care a prezentat, astăzi, studiul pe care l-a elaborat privind delimitarea zonelor protejate. Tot Virgil Pop este „responsabil” şi de vechiul studiu ce datează din 1995. „Am încercat să cuprind toate tipurile de ţesuturi istorice, pe care Clujul le are. Faţă de studiul din ’95, cînd am avut unele reţineri, am adăugat zone noi. La vremea respectivă, vroiam să pun în zonă de rezervaţie fabrica Someşul, dar publicul nu era pregătit atunci pentru percepţia patrimoniul industrial ca atare. Astăzi am inclus şi zona Clujana, iar aceasta ar fi o schimbare. În concepţia generală au apărut nişte elemente noi”, a declarat Pop, care este şi secretarul Comisiei Zonale de Protecţie a Monumentelor Istorice.

Cursurile de apă, "o ruşine" pentru Cluj

Şi pentru că „Clujul e faimos şi renumit ca oraşul de pe Someş”, arhitectul mărturiseşte că a încercat atunci să includă în zona istorică şi traseul Someşului, care este important pentru dezvoltarea oraşului. La fel şi Canalul Morii, „care are un farmec deosebit”, a fost inclus acum ca zonă istorică protejată. „Acestea sînt două elemente de schimbare de atitudine. Un curs de apă trebuie să fie o podoabă în orice oraş. La noi, abia de curînd au început să fie apreciate, evaluate. S-a început aşa timid în zona centrală reamenajarea Canalului Morii, să sperăm că prin asta, să fie pus în valoare. S-a comis un abuz acum 10-15 ani, cînd a fost acoperită o parte din canal. Zona dintre Someş şi Canalul Morii, ce era considerată zonă de rezervaţie, şi-a schimbat statutul”, a afirmat arhitectul. În timp ce în alte civilizaţii vest-europene, astfel de zone sînt  considerate adevărate comori, acesta susţine că la noi „sînt percepute, drept o ruşine” şi nici nu există un public sau o administraţie „care să le perceapă” aşa cum se cuvine.

Au apărut cripte-monstru în cimitir

De asemenea, arhitectul a atras atenţia că deşi Cimitirul Central a fost declarat monument istoric, nu este protejat şi mai mult, nu există o lege care să împiedice apariţia unor construcţii de tip “monstru”. „Au răsărit nişte cripte, care arată ca un post de reglare gaz”, spune Pop. Totodată, a fost propus elaborarea unui regulament privind protejarea mormintelor şi au fost incluse cel puţin 300. 
Pe lîngă zonele protejate, de acum încolo ar trebui să se dea o mai mare atenţie unor cartiere rezidenţiale „de lux”, cum ar fi Grigorescu şi Gheorgheni. „A apărut cartierul Grigorescu care e proiectat în perioada interbelică, care e civilizat, domnesc. Poate punerea lui sub protecţie, ar permite ca ritmul declinului civilizaţiei să scadă, avînd în vedere că au început să apară palate ţigăneşti acolo”, a declarat arhhitectul. Printre zonele protejate se mai numără şi teritoriul unui sanatoriu, amplasat pe Cetăţuie, străzile Constantin Brâncoveanu, Albac, unde astăzi „astistăm la un dezastru”.

Clădiri interbelice, protejate în noul PUG

Nu a fost uitată nici zona Clujana, unde există, potrivit lui Pop, clădiri „cu arhitectură interesantă”, fiind şi aceasta introdusă pe harta zonelor protejate. „Clădirea principală, folosită de arhivele statului, arată nivelul de dezvoltare a civilizaţiei interbelice. Mai e acolo, o bază sportivă cu o sală sportivă de foarte bună calitate, un pavilion pentru vestiare pentru ştrand, proiectate de Karoly Kos, ce erau bine conservate şi au putut rezista în timp, circa 50-60 de ani. Dar în ultimul an s-au dovedit malefice, datorită mansardărilor”, a explicat Pop.

Dacă am consulta lista monumentelor istorice de categoria A din 2004, vom avea surpriza de a constata că municipiul se clasează abia pe locul şapte, susţine arhitectul Vasile Mitrea. „În ceea ce priveşte monumentele de categoria B, Clujul ocupă locul patru. Singurul capitol, la care ne clasăm pe locul doi, după Bucureşti, sînt rezervaţiile arheologice. O altă problemă ar mai fi la noi că vechiul PUG nu a avut avizul Ministerului Culturii”, a explicat Mitrea. Un alt capitol la care Clujul nu se poate lăuda, vizează fortificaţiile, avînd în vedere că s-au protejat 15%, faţă de Sighişoara care a ajuns la 95%.

Tot la dezbaterea de astăzi, arhitectul Emanoil Tudose şi-a exprimat reţinerea în ceea ce priveşte includerea Canalului Morii, culoarul Someşului sau chiar zona Clujana ca zone protejate. În acest moment, una dintre marile probleme rămîne lipsa unei legi care să protejeze calitatea arhitecturii, consideră arhitectul Şerban Ţigănaş. 

Sursa: ftr.ro