O să vîslim pe Someş, ne vom plimba cu metroul sau cu trenuri suspendate, vom alerga în parcuri de zeci de hectare şi vom merge la cumpărături ca pe Champs-Élysées peste 20 de ani? În Clujul viitorului, totul se reduce la o strategie pe termen lung, o viziune „sănătoasă” şi multă deschidere din partea administraţiei locale. Despre zgîrie-nori sau modificări futuriste nici nu poate fi vorba, însă „o schimbare la faţă a cartierelor” înghesuite, mai multe spaţii verzi sau parcuri,dar mai puţine maşini în centrul istoric,întoarcerea oraşului spre Someş, crearea unui tren metropolitan  şi o reînviere a economiei în centrul oraşului rămîn cîteva din viziunile realizabile. 

Foaia transilvană vă prezintă ce modificări ar putea apărea în Mănăştur sau Mărăşti peste zece ani, cum va arăta zona industrială de astăzi şi ce reguli trebuie să respecte investitorii pentru a mai putea construi în oraş. 

Numai că, în prezent, viziunea despre viitorul Clujului se opreşte undeva la anul 2020, cînd va expira noul Plan Urbanistic General (PUG), aflat în acest moment în dezbatere publică. De acolo încolo, să poţi vorbi despre cum va arăta oraşul de peSomeş peste 20 de ani ai nevoie de multă imaginaţie.

CITEȘTE ȘI: Clujul viitorului: Fără zgîrie-nori şi shopping ca la Paris, spun cei care îl construiesc

„Schimbarea la faţă” a cartierelor, fără demolarea blocurilor

Deşi cartierele din Cluj par mult prea înghesuite pentru a mai vîrî alte imobile, şeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda susţine că în viitor este posibilă o schimbare la faţă a acestora, fără să fie nevoie de demolarea blocurilor. De exemplu, în Mănăştur, există spaţiu suficient în viziunea arhitectului de a-l regîndi şi organiza coerent, avînd în vedere că este un cartier mult mai aerisit decît cele ridicate în ultimii ani, odată cu boom-ul imobiliar. Aşa că un proces de regenerare urbană este necesar pentru viitorul Clujului, însă este unul complicat şi „relativ costisitor”, care ar antrena foarte multă lume.

„Se poate îmbunătăţi calitatea vieţii în cartiere. Această temă este discutată la nivelul politic central şi se pare că există o conştientizare la nivelul societăţii că aceste cartiere trebuie să capete o calitate mai bună. Orice teritoriu permite în Cluj o acţiune de regenerare. Cartierele, nu blocurile ar fi problema, numai că este nevoie de o abordare profesionistă. Trebuie ajuns la o formulă viabilă şi un concept durabil”, mărturiseşte Borda. 

Donezi din teren să poţi construi

Şi pentru că noul PUG va avea un cuvînt semnificativ de spus în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare a Clujului, echipa care s-a ocupat de elaborarea acestuia promite că suprafaţa de spaţiu verde va creşte, iar cartierele-dormitor vor fi interzise.

„Nu se mai poate construi o casă în cîmp pe o parcelă aiurea. Oricine construieşte trebuie să dea o cotă parte din terenul său pentru tot ce ţine de utilitate publică, adică 10% cotă fixă plus aproximativ 20-25% care e suma străzilor ce îi deservesc pe ei. Astfel de reguli nu erau înainte. În această procedură din zece hectare, cam două hectare sînt străzi şi 0,5 hectare cotă parte pentru şcoală, creşă, grădiniţă, spaţiu verde. La noi nu exista o normalitate în domeniul acesta. Poate fi important faţă de menţinerea coerenţei, de aia era haos urbanistic, era o parcelă agricolă şi pe aceea fiecare îşi făceau case cum îi tăia capul”, a precizat Borda. 

După experienţa blocurilor ridicate peste noapte în mijlocul cîmpului, departe de oraş, arhitectul susţine că în viitor locuinţele colective vor fi aprobate doar în zone „unde există o relaţie bună cu oraşul, unde funcţionează transportul în comun şi există servicii urbane”. 

Universităţile se mută în spitalul de pe Clinicilor

Cît despre apariţia de noi campusuri în viitor, Adrian Borda susţine că nu au fost prevăzute în noul PUG, deoarece nu există un teren care să aparţină universităţilorsau administraţiei publice. În plus, „universitatea nu ar trebui să părăsească centrul oraşului”. 

„Noi am propus pentru dezvoltarea universităţilor achiziţii de imobile punctual în centrul oraşului, cu recomandări specifice. Dacă se face un spital judeţean, unele clădiri medicale de acum peste 100 de ani, care sînt uzate, ar putea fi folosite foarte bine de universităţi. Un exemplu ar fi cele de pe Clinicilor, unde funcţiunile sînt îngrozitoare pentru spital şi s-au băgat degeaba sute de milioane de euro. În Europa, universitatea e în centru, iar studenţii animă zona. Clujul ar fi dezastru fărăstudenţi, centrul ar fi ca ultimul mahala. Nu trebuie să creez un ghetou de cămine, există multe şi universităţile nu o să se mai dezvolte, au ajuns la o limită”, a declarat Borda. 

Centru medical sau „oraş clasic” în loc la Clujana

Printre spaţiile care vor fi restructurate în viitor se numără zona Clujana şiCarbochim, cu condiţia de a fi transformate alternativ în „oraş clasic” cu străzi, pieţe, locuinţe cu magazine la parter şi parcuri sau într-un centru medical. „Nu poţi face comerţ de „big box” sau pur şi simplu locuinţe, ori un cartier de blocuri. Există reglementări foarte clare privind reconfigurarea. PUG-ul prevede şi o redezvoltare a întreprinderilor din zona industrială situată deasupra centrului, unde pot apărea dincolo de Emerson întreprinderi noi. Oferim cîteva zone industriale existente ce pot fi cumpărate. Orice societate avansată serioasă se bazează pe industrie, acolo se creează locurile de muncă şi bogăţia”, a afirmat arhitectul. 

Ce este PUG-ul?

Planul Urbanistic General se înnoieşte o data la 10 ani şi este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor. Reglementările de urbanism pe termen mediu şi lung pe care le include PUG-ul se referă la evoluţia în perspectivă a localităţii, direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu şi traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean. După ce în 2009 a expirat PUG-ul anterior al Clujului, acum se lucrează la unul nou, care e în dezbatere publică.

Sursa: ftr.ro