Cu 10.000 € cumperi 500 mp în jurul Bucureştiului, iar cu 75.000 € construieşti din lemn o casă de 200 mp, cu toate finisajele. Tot atât costă un apartament vechi în cartierele “dormitor”.

“Una de 200 de metri pătraţi în maximum cinci luni e gata, cu tot ce-i trebuie, cu gresie şi faianţă, obiecte sanitare, parchet şi văruială.Proprietarul doar aprinde lumina şi îşi aranjează mobila”, susţine managerul Gheorghe Ilie, administratorul uneia dintre firmele de construcţii care au adus în România casele de tip american.

Managerul Ilie se laudă că la proiectele de case de lemn, preluate printr-o firmă canadiană de construcţii, are cea mai bună ofertă de pe piaţă - 390 de euro pe mp cu tot cu TVA, pentru una dată la cheie.

Piaţa imobiliară duduie de oferte cu proiecte de case de lemn, iar reprezentanţii firmelor de construcţii spun că sunt din ce în ce mai mulţi români interesaţi de astfel de locuinţe.

“Anul trecut a mers foarte slab, dar din cauza crizei. Însă românii sunt din ce în ce mai deschişi faţă de acest material de construcţie şi am văzut că mulţi dintre clienţii noştri sunt destul de documentaţi şi ştiu despre ce e vorba”, spune managerul Ilie, care din 2007 şi până acum a construit în jur de 70 de case de lemn în toată ţara.

De lemn, de beton sau apartament

Pe piaţa construcţiilor imobiliare, în funcţie de complexitatea lucrărilor, preţurile pornesc de la aproximativ 340 de euro pe metru pătrat pentru o casă la roşu şi poate ajunge, în funcţie de finisajele dorite, cam la 430 de euro, dacă vorbim de o locuinţă la cheie.

Comparativ, în cazul unei case clasice, cu structură de beton şi zidărie de BCA sau cărămidă, cu toate finisajele, preţul pe metru pătrat poate trece de 700 de euro.

Problema terenului o poţi rezolva cu aproximativ 10.000 de euro. De exemplu, în jurul Bucureştiului, am găsit destule oferte de terenuri, în Corbeanca sau Izvorani, cu 20 de euro/mp.

Varianta unui apartament este multă mai scumpă. Spre exemplu, în cartierul bucureştean Drumul Taberei, un apartament de 3 camere, de 70 mp, costă în jur de 70.000 de euro.

Experţii imobiliari spun că românii sunt reticenţi atunci când vine vorba de revânzarea caselor de lemn.

Cum se construieşte

Privind de-afară, între o casă de lemn şi una clasică nu e nicio diferenţă, fronturile sunt aproape identice, doar că planşeul de beton este înlocuită cu lemn, iar BCA-ul sau cărămida cu pereţi de rigips.

“Prima dată se toarnă fundaţia, aproximativ 90 cm în pământ, 60 afară. Apoi se montează grinzile şi începe construcţia. La final se montează podeaua. Pereţii din rigips sunt aplicaţi pe cadre metalice cu un strat de vată minerală de 10 cm. Termosistemul se aplică normal ca la orice casă cu un adeziv şi prin dibluri”, explică etapele lucrării administratorul Ilie.

Lemnul folosit la structură este cel de brad şi se tratează cu o soluţie specială înainte de a fi introdus în şantier. În general, firmele de construcţii oferă pentru structură o garanţie de aproximativ 50 de ani. O dată la 10 ani se fac lucrări de întreţinere.

“Se face câte o gaură mică cu bormaşina în pereţii de rigips şi cu ajutorul unui aparat se pompează soluţia care se împrăştie imediat prin toată structura casei”, spune constructorul Ilie.

Podeaua trebuie izolată fonic

Mare atenţie la podea. Dacă aveţi copii mici, s-ar putea să vă enervaţi de fiecare dată când au chef de joacă şi aleargă prin camerele de la etaj. Fiecare pas mai apă sat poate deveni zgomotos dacă podeaua nu este izolată fonic.

Pentru atenuarea zgomotelor există materiale speciale, din familia polistirenului. Evident, pereţii de rigips n-ar putea susţine un tablou mai greu, ca să nu mai vorbim de mobila de bucătărie.

Constructorii spun că din 60 în 60 de centimetri sunt stâlpi de lemn, se pot da găuri în dreptul lor, iar mobila se ancorează fără probleme în dibluri.

Familia Precupan are o casă pe structură de lemn de aproximativ un an. Locuinţa a fost construită în apropiere de Ploieşti şi are 170 mp locuibili: jos, la parter, e o bucătărie mare, un living, un dormitor matrimonial şi o baie de serviciu, iar la etaj sunt două dormitoare şi două băi.

Unul dintre miturile despre casele de lemn susţine că sunt mai friguroase decât una de beton. Emilia Precupan nu este de aceeaşi părere: “Noi avem o centrală pe gaze pentru încălzire, iar iarna aceasta am plătit la gaze în jur de 390 de lei pe lună şi nu m-am gândit să facem economie”.

Vara în schimb, casa de lemn e destul de răcoroasă. “Înainte să ne mutăm, ca să fim siguri că nu vom avea probleme, am instalat şi un sistem de aer condiţionat, dar nu l-am folosit decât foarte rar, iar asta s-a întâmplat mai mult la etaj în dormitoare”.

Specialiştii spun că o casă de lemn poate rezista la un cutremur de până la 8 grade, pentru că structura sa este foarte elastică. În plus, dacă urmaşii sau viitorii proprietari vor să-şi construiască o altă casă e uşor de demontat şi nu mai ai grija molozului.

Sursa: Evenimentul Zilei