Bancherii stau pe un munte de bani pe care nu ştiu sau nu pot să îl exploateze: executările silite. Explicaţiile sunt multiple, de la lipsa de pricepere în a vinde o casă la mafia executorilor bancari, care, de multe ori, îşi vând între ei case şi terenuri la preţuri infime.

Băncile din România ar putea recupera de la rău-platnici anul acesta, doar din executările silite, peste o jumătate de miliard de euro. Din această sumă însă bancherii se aşteaptă să încaseze cel mult 10%, adică doar circa 50 de milioane de euro. Întrebaţi de Gândul de ce nu reuşesc băncile să îşi recupereze aceşti bani, care ar putea fi folosiţi, de exemplu, pentru a da noi credite sau pentru a acoperi o parte din pierderi, experţii au prezentat motive dintre cele mai diverse, de la dorinţa băncilor de a nu fi percepute ca maşini de executat silit la neştiinţa lor în a vinde proprietăţi sau chiar la mafia executorilor bancari, care permite tranzacţionarea acestor bunuri numai într-un cerc restrâns de clienţi.

În primele trei luni ale acestui an băncile au scos la licitaţie peste 4.300 de locuinţe sau terenuri pe care le-au luat de la rău-platici în urma executărilor silite, ceea ce înseamnă că, la un preţ mediu de 30.000 de euro pe proprietate, valoarea lor totală pe 2010 ar putea depăşi 500 de milioane de euro. Din această sumă însă, surse bancare au declarat pentru Gândul că băncile vor reuşi să încaseze cel mult 10%, adică 50 de milioane de euro, pentru că licitaţiile merg foarte greu şi nimeni nu pare interesat să cumpere.

Nu vor să fie percepute ca o maşină de executări silite

Unul dintre motivele pentru care băncile nu au succes în recuperarea banilor în urma executărilor silite ne-a fost prezentat de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. "Impresia mea este că băncile au în privinţa scoaterii în piaţă a garanţiilor pentru creditele ipotecare devenite neperformante o atitudine rezervată. Ele se feresc să apară în public cu executări silite şi să alarmeze populaţia. Impresia mea este de asemenea că băncile nu vor să devină agenţii imobiliare dar ţin în acelaşi timp lucrurile într-o stare de alarmă, nici ca să sperie dar nici ca să lase clienţii să stea fără griji deşi nu îşi plătesc ratele", ne-a declarat Vasilescu. Majoritatea băncilor anunţă aceste licitaţii pe siturile proprii. În timp ce unele bănci au un buton la vedere care face trimitere la listele cu bunurile scoase la licitaţie în urma executărilor silite, altele preferă să ascundă aceste anunţuri.

Bancherii nu ştiu să vândă apartamente şi terenuri

O altă explicaţie pentru faptul că licitaţiile pentru astfel de bunuri durează foarte mult timp şi sunt duse până la capăt foarte greoi ar putea fi şi faptul că băncile nu ştiu, pur şi simplu, cum să vândă o proprietate. "Băncile nu ştiu să vândă imobiliare. Ele nici măcar nu prezintă informaţiile relevante pentru un posibil cumpărător. De cele mai multe ori anunţul de licitaţii cuprinde doar adresa imobilului, suprafaţa şi preţul cerut. Atât şi nimic mai mult, nici măcar anul construcţiei, dacă e vorba de o locuinţă sau deschiderea la un drum dacă e vorba de un teren. În România mulţi încă mai au impresia că anunţul de vânzare a unui imobil este similar cu cel pentru vânzarea unei biciclete. Nimic mai fals", a declarat pentru Gândul Ştefan Negriţoiu, cofondator Romanian Real Estate Network. Negriţoiu duce în acest moment negocieri cu mai multe bănci pentru a le convinge că soluţia ar fi publicarea acestor anunţuri pe o platformă comună, filtrată de experţi, care să aducă proprietăţile mult mai aproape de cumpărător.

"Câţi români care vor să îşi cumpere o casă intră pe situl unei bănci pentru a vedea lista de executări silite? Aproape nimeni. Toţi intră pe situri specializate, de anunţuri imobiliare", susţine el.

Clientul de rând are şanse foarte mici

Un alt impediment în deblocarea acestei sume imense de bani e chiar banca, mai precis departamentul de executări silite al unei bănci. "Lucrurile nu sunt atât de simple. E foarte greu să urmăreşti şi să evaluezi un executor bancar. Se ştie faptul că de multe ori unii dintre ei au cumpărat în nume propriu astfel de imobile, licitaţiile fiind atât de ascunse încât, în final, când se reia pentru a patra oară, de exemplu, locuinţa se vinde la 20% din preţ unei persoane aduse tocmai de executor", ne-a declarat directorul din cadrul unei bănci din top cinci, sub protecţia anonimatului. Durata medie de vânzare a unui imobil de către o bancă e de circa trei sferturi de an, în condiţiile în care ea ar putea fi vândută, la un preţ mic, în doar două-trei luni.

INFO PLUS

Harta zonelor "calamitate" în primul trimestru

Pe locul întâi în topul judeţelor cu cele mai multe executări silite se află Timiş, unde băncile au demarat 265 de astfel de proceduri în primul trimestru al acestui an. Pe locul doi se află Cluj, cu 235, iar pe trei, Arad, cu 210, conform datelor ANCPI furnizate la cererea Gândul. Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Bacău, cu 208, şi, respectiv, de Iaşi, cu 206 executări silite. În total, în primele trei luni, bancherii au executat silit 4.351 de locuinţe şi terenuri, adică o medie de 50 pe zi. Numărul total al executărilor silite, pornite atât de bănci cât şi de Fisc şi de AVAS, a fost de 6.630 în primul trimestru. Topul judeţelor cu cele mai puţine executări silite este condus de Tulcea, doar 24 (de 11 ori mai puţine decât în Timiş), Dâmboviţa, 25 (la jumătate din media zilnică per total sistem bancar), şi Vaslui, cu 30 de dosare.