Noua pistă de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca va lăsa o parte din locuitorii comunei Apahida fără terenuri. Pentru unii, acestea sînt singurele suprafeţe care le-au mai rămas şi de aceea „ţin cu dinţii de ele”. Nu vor să se împotrivească dezvoltării aeroportului, dar nici nu vor să se despartă de proprietăţile lor, cu una cu două, şi să fie „duşi cu zăhărelul” de autorităţi. Mulţi au mai trecut prin asta şi s-au văzut nevoiţi să renunţe la o parte din terenuri de dragul noilor proiecte de infrastructură.

Înainte de a semna actele de expropriere,oamenii i-au atras atenţia preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, că vor să ştie exact preţul pe care îl vor primi.

Căldură mare în sala primăriei dinSânnicoară, unde în jur de 50 de localnici cu terenuri în vecinătatea aeroportului, s-au adunat să afle mai multe despre proiectul noii piste de 3.500 de metri, să vadă planşele şi să se asigure că autorităţile sînt de bună credinţă. Pe lîngă preşedintele CJ, au fost prezenţi şi directorul aeroportului, David Ciceo, reprezentanţii firmei care se ocupă de exproprieri Geo Earth SRL, şeful de proiect al Iptana, Radu Zus, arhitectul-şef al judeţului, Georgeta Floca şi Simona Gaci, şeful Departamentului Juridic din cadrul CJ şi primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş.
„Proiectul pistei a fost deja stabilit pe un amplasament. Dorinţa noastră este ca toţi proprietarii să primească o dreaptă despăgubire, iar preţurile să fie la valoarea pieţei. Scopul meu nu e de a vă fura terenul, ci de a vă oferi un preţ cît mai bun şi de a face aeroportul. Am alocat bani în bugetul CJ pentru exproprieri”, a declarat Tişe.

De preţul exproprierilor atîrnă pista

Însă marea temere a locuitorilor din Sânnicoară este că îşi vor da terenurile la preţ de nimic şi că, indiferent, dacă sînt de acord sau nu cu sumele pe care evaluatorii le vor avansa, administraţia judeţeană le va lua proprietăţile. „Noi ne-am simţit neglijaţi. Este vorba despre pămînturile noastre, dar pînă acum nu a venit nimeni să ne spună clar care este procedura de expropriere. Nu s-a făcut o şedinţă, în care să ne spunem toţi părerea. Problemele oamenilor sînt serioase. Foarte mulţi dintre proprietarii de teren pierd prin aceste exproprieri suprafeţe mari sau chiar singurele. Teren disponibil în zonă, pentru cumpărare, nu este decît pe dealurile dinspre Dezmir, iar pămîntul acolo este neproductiv. E o bulversare de terenuri şi atunci ţinem cu dinţii de ele”, spune unul dintre apahideni. În această situaţie, oamenii din sat vor să ştie cu exactitate fiecare detaliu. În apărarea localnicilor a intervenit viceprimarul comunei Apahida, Grigore Fati, care i-a sfătuit pe oficiali ce trebuie să facă pentru a mulţumi pe fiecare. „Ca să evitaţi problemele, este bine să se înţeleagă două lucruri: oamenii nu semnează nimic pînă la stabilirea preţului, iar beneficiarul nu intră pe terenul lor, pînă cînd aceştia nu îşi dau acordul şi semnează actele de expropriere”, a subliniat Fati.

Centura le-a mai retezat din terenuri

Îngrijorarea se resimte în ambele tabere. Pe de o parte, autorităţile judeţene sînt conştiente că este suficient ca zece persoane să se împotrivească exproprierilor, pentru ca totul să se ducă de rîpă. De cealaltă parte, apahidenii au mai trăit o despăgubire pe propria piele şi nici atunci, exproprierile de la centură nu s-au dovedit a fi o afacere prea bună. „În cazul ocolitoarei Vâlcele-Apahida nu s-a negociat cu nici un proprietar şi mi s-a oferit 18 euro pe mp, pe cînd eu am plătit pentru un mp 37 de euro. Fără voia noastră au trecut peste teren. Puteţi afla de laOficiul de Cadastru care sînt proprietarii, dar noi vrem să ştim preţul înainte. Nu s-a respectat legea nici atunci. Maşinile circulau pe centură, dar noi nu ne-am primit bani”, strigau oamenii. Din cele 58 de arii pe care le avea, Maria Păcurar mărturiseşte că 12 arii le-a pierdut din cauza centurii, iar acum istoria se repetă. „Mi-au oferit cei de la CNADNR 11 euro pe mp, dar eu nu am fost de acord şi m-am judecat. Tribunalul mi-a dat 30 de euro”, spune soţul acesteia. Pentru a linişti apele, preşedintele CJ a anunţat că preţul va fi stabilit de către un evaluator, abia după ce se vor întocmi toate documentaţiile cadastrale şi va putea fi negociat direct cu cei de la CJ.

Doar 40% au Carte Funciară

Doar că negocierile nu pot începe, atîta timp cît oamenii nu pot dovedi că sînt proprietarii reali ai terenului. Şi mulţi nu pot să o facă, din cauza problemelor juridice pe care le întîmpină. „Sînt situaţii în care fiecare fiecare parcelă trebuie tratată individual. Unii nu s-au întăbulat şi atunci nu se poate face expertiza cadastrală, alţii sînt succesori sau moştenitori ai terenului, dar nu pot să o dovedească”, a precizat Tişe. În replică, unul dintre localnici a ţinut să aducă precizări în acest sens şi să elucideze misterul proprietarilor de terenuri din Sânnicoară. „40% dintre proprietari au Carte Funciară, făcută în ultimii doi ani, pe care o pot scoate mîine. Cu ei puteţi vorbi deja de preţ. 25% au numerele cadastrale, 30% nu au cadastru şi cîţiva au probleme cu moştenirea”, a explicat un alt localnic. 

„Ce fac cu ariile ce îmi rămîn?”

Dacă li se mai taie şi acum din terenuri, mulţi apahideni rămîn cu bucăţi de terenuri pe care nu le mai pot utiliza. Însă în situaţia în care suprafaţă rămasă în proprietatea locuitorilor de acolo nu este suficient de mare pentru a putea fi exploatată, oamenii cer o soluţie clară autorităţilor. „Noi avem 20 de arii de teren, şi sîntem trei proprietari. Dar nu-mi dă bani pe toată suprafaţa, şi îmi rămîn vreo doi ari şi ceva. Cu terenul ăla ce fac atunci? Că nici nu mai pot să îl lucrez, nici nu îl pot vinde. Luaţi-l tot”, spune Maria Rus din satul Sânnicoara. Aceeaşi problemă o are un alt consătean de-al femeii care spune că unul din terenurile sale a fost împărţit în trei bucăţi la construcţia ocolitoarei Vâlcele-Apahida. Suprafeţele cuprinse între lucrările efectuate sînt mult prea mici pentru a fi lucrate, dar nu există nici cale de acces acolo. Cu toate acestea, bărbatul nu a fost despăgubit şi pentru acele terenuri. „Aveţi dreptate. Mă voi gîndi la asta şi încercăm să vedem ce putem face. Noi nu putem expropria mai mult”, a afirmat preşedintele CJ.

În ciuda reticenţei oamenilor, pista va avea şi avantaje, de care aceştia pot beneficia pe parcurs. În urma discuţiilor, expropriaţii au primit asigurări că vor fi ajutaţi de CJ să îşi întăbuleze terenurile, că noile avioane sînt mult mai silenţioase, că nici o casă nu va fi demolată şi că există mari şanse ca noua pistă să permită creşterea regimului de înălţime în zonă. Pentru realizarea documentaţiei şi exproprierea celor 192 de hectare, CJ a locat în buget 11 miliarde de lei vechi.

Sursa: FTR.ro