Peste doua sute de oameni cer intr-un process eliberarea de titluri de proprietate aupra unor terenuri ale Companiei de Apa Somes, unde se afla si rezervoarele de apa potabila.

Revendicare cu miză mare la Judecătoria Cluj-Napoca: circa 35 de hectare din incinta Uzinei de Apă şi Canalizare Cluj (situată la capătul Mănăşturului, către Floreşti, pe partea cu Someşul) sunt cerute de succesorii persoanelor care le-au deţinut înainte de colectivizare. Oamenii s-au constituit în Asociaţia “Colonia Vanea” şi sunt hotărâţi să meargă la CEDO dacă nu li se face dreptate. Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei de Apă spun că terenurile revendicate fac parte din zona de protecţie sanitară a uzinei. Avocatul reclamanţilor a solicitat instanţei o expertiză în acest sens. 

Sala de judecată s-a dovedit neîncăpătoare pentru reclamanţii din procesul de revendicare a celor 35 de hectare din incinta Uzinei de Apă, cu toate că s-au prezentat doar jumătate din cei peste două sute de oameni. Aceştia cer la judecătorie terenuri ce au aparţinut înaintaşilor lor înainte de colectivizarea de pe vremea regimului comunist. De la fosta Cooperativă Agricolă de Producţie terenurile au ajuns în proprietatea Regiei Autonome de Apă şi Canalizare, actuala Companie de Apă Someş. Terenurile revendicate fac parte din Uzina de Apă, unde se află rezervele de apă potabilă ale Clujului. “Rezervele de apă ocupă trei la sută din totalul suprafeţei de teren, restul fiind batjocura celor care lucrează la Uzina de Apă, care-l folosesc la pescuit, grătare şi plajă. Ştim că pe acolo trec şi conducte de apă, dar acelea dacă ocupă 1,5 hectare. 

Nu suntem inconştienţi şi nu vrem să tăiem conductele. Pentru terenul prin care trec conducte cerem despăgubiri băneşti, iar doar restul îl cerem în natură. De aceea am solicitat expertiză, pentru a se vedea cât din teren este folosit”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, avocatul Niculae Aldea, care-i reprezintă pe toţi reclamanţii şi a cărui mamă se regăseşte printre aceştia. Oamenii s-au unit în Asociaţia “Colonia Vanea”, prin care doresc să facă diverse demersuri pentru obţinerea pământului. “Am înfiinţat asociaţia pentru a ne reprezenta interesele la diverse forumuri, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde sunt sigur că vom ajunge”, a spus avocatul Aldea. 

Avocatul Companiei de Apă Someş, Francisc Res, susţine că terenurile nu pot fi restituite oamenilor căci fac parte din zona de protecţie sanitară cu regim sever a Uzinei de Apă. “Ar fi pusă în pericol alimentaţia cu apă potabilă a Clujului. Terenul este îngrădit în baza unei expertize geologice şi avem certificat de la Ministerul Mediului, care atestă că este necesară o suprafaţă mare de teren neocupată pentru a menţine apa curată”, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, avocatul Francisc Res. Potrivit acestuia, suprafaţa îngrădită este de 260 de hectare. 

“Conform Legii fondului funciar, oamenii au dreptul la despăgubiri dacă fac dovada că terenurile au aparţinut antecesorilor”, a spus avocatul. Acesta a precizat că nu a apucat să studieze tot dosarul având în vedere numărul mare de documente pe care le conţine. La termenul de judecată din 14 februarie s-a discutat introducerea în proces a Comisiilor Locale de Fond Funciar din Cluj-Napoca şi Floreşti, deoarece nu se ştie cu exactitate de care dintre cele două localităţi aparţine terenul revendicat. Instanţa a stabilit următoarea înfăţişare la începutul lunii mai, până când avocatul reclamanţilor va mai depune la dosar documente în susţinerea ipotezei că terenurile revendicate nu sunt de interes strategic. 

Sursa: ziuadecj.ro