Plafonul total de garanţii a fost diminuat drastic faţă de 2010 deoarece numărul cererilor pentru aceste credite s-a redus treptat în a doua jumătate a anului trecut.

Cererea a scăzut pe măsură ce pe piaţă au început să apară produse cu dobânzi mai mici şi în condiţiile în care procesul de aprobare a împrumuturilor garantate de stat este destul de greoi.

Avantajul principal îl reprezintă însă avansul de doar 5% din valoarea împrumutului, faţă de 30-40% în cazul unui credit ipotecar standard.

“Există în continuare cerere pentru aceste credite. Este adevărat că şi ofertele standard ale băncilor s-au apropiat ca preţ de Prima casă, dar principala diferenţă rămâne avansul. Sunt clienţi care nu au un avans mai mare de 5% şi preferă această variantă”, a comentat Anca Bidian, directorul general al brokerului de credite Kiwi Finance.

Creditele în euro prin Prima casă se vând la o marjă de maxim 4% peste indicatorul Euribor la trei luni, ceea ce înseamnă o dobândă de aproape 5,1% pe an.

Bancherii au început să îşi tenteze clienţii cu dobânzi de 5% la creditele standard încă de la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care vorbesc de creşterea soldului creditului de retail, iar miza este pe ipotecare.

Băncile care participă la programul Prima casă au menţinut în cele mai multe cazuri acelaşi nivel al dobânzilor ca anul trecut.

Există însă şi situaţii în care bancherii încearcă să resusciteze cererea pentru credite garantate de stat prin tăieri de dobândă.

Astfel BRD a redus cu 0,15 puncte procentuale marja de dobândă practicată la împrumuturile în euro prin Prima casă, până la 2,25%-2,5% pe an în funcţie de perioada de creditare.

În plus, banca percepe un comision lunar de gestiune de 0,1% din sold, care echivalează cu un cost anual de 1,2%. Astfel marja băncii urcă la 3,45-3,75 puncte procentuale, apropiindu-se de plafonul permis de lege.

Cinci bănci au 80% din garanţii

BCR, cea mai mare bancă locală, care a acordat şi cele mai multe credite prin programul guvernamental, a primit aproape o treime din plafonul total de garanţii, respectiv 64 mil. euro.

Al doilea plafon ca mărime a fost repartizat BRD, care poate acorda în 2011 credite garantate de stat în limita a 32 mil. euro.

Cele două bănci au dat anul trecut credite în valoare totală de 220 mil. euro, reprezentând 40% din garanţiile acordate de FNGCIMM.

Cinci bănci care au dat cele mai multe credite prin programul guvernamental anul trecut - BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Românească şi Alpha Bank - au primit 80% din plafonul de garanţii pentru 2011. Astfel

Raiffeisen poate acorda credite în limita a 25 mil. euro, în timp ce grecii de la Banca Românească şi Alpha Bank au primit plafoane de 21 mil. euro şi respectiv 18 mil. euro.

Al şaselea plafon ca mărime a fost alocat portughezilor de la Millennium, un jucător de talie mică,

Fondul de Garantare a acordat în premieră şi plafoane mai mici de un milion de euro. Astfel, Carpatica şi ATE Bank pot acorda credite garantate de stat cu o valoare totală de 500.000 de euro, iar RIB Bank are un plafon de doar 200.000 de euro.

Cel mai mic plafon - de 100.000 de euro, echivalentul a două credite de valoare medie - a fost alocat austriecilor de la Volksbank, al şaselea jucător din piaţă după activele administrate. Pe site-ul Volksbank nu apar menţionate oferte de credite.

Banca de stat CEC Bank a obţinut un plafon de 6 mil. euro anul acesta, faţă de 17 mil. euro în 2010.

Şi Banca Transilvania poate da credite de cel mult 6 mil. euro prin programul guvernamental, plafonul alocat băncii fiind de patru ori mai mic decât anul trecut.

Bancpost şi UniCredit Ţiriac, doi jucători de top zece, beneficiază de 4,2 mil. euro şi respectiv 2 mil. euro.

Sursa: Ziarul Financiar