Documentaţia pentru noul Plan Urbanistic General al localităţii nu prevede zone dedicate pentru clădiri foarte înalte şi stabileşte un regim maxim de înălţime de 28 de metri.

Clădirile noi înalte vor avea şase-şapte etaje, potrivit reglementărilor valabile după intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General (PUG). Rămân unele perspective de regim de înălţime superior: proiectele deja autorizate, care ar putea fi duse în şantier, sau Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) în cazuri speciale.

În 2007-2008, perioada efervescenţei imobiliare, mai mulţi dezvoltatori au anunţat clădiri de peste 15 etaje, la concurenţă cu turnurile de catedrale în panorama viitoare a oraşului. Nici unul dintre proiecte nu a fost realizat din cauza evoluţiei ulterioare a pieţei, cu toate că unele au ajuns în faze avansate de proiectare, unele obţinând chiar autorizaţii de construire. Zona Abator şi cea a fostei fabrici Flacăra, două dintre cele care au "primit" proiecte de turnuri de 20-22 de etaje, sunt prevăzute în noul PUG ca zone mixte, tot cu indici favorabili, raportat la posibilităţile de construire în oraş, dar cu un regim de înălţime mediu: şapte etaje. Noile reglementări ar fi în acord cu piaţa, infrastructura şi peisajul oraşului, consideră echipa PUG.

"Nu avem zone de turnuri prevăzute în noul PUG. Chiar Washingtonul e limitat la opt etaje. Un oraş de talia Clujului în Europa de Vest cu turnuri nu există. Faptul că te înghesui cu o construcţie cu Procent de Ocupare a Terenului şi Coeficient de Utilizare a Terenului de valori mari nu înseamnă că eşti eficient nici ca investiţie - scumpeşti costurile", a menţionat arhitectul Adrian Borda, membru în echipa PUG. Autorizaţiile de construire obţinute se respectă, iar PUZ-urile avizate prin hotărâri de consiliu local (CL) au termen de un an pentru a se corela cu regulamentul PUG. Noul PUG intră în vigoare după aprobarea în Consiliul Local, aşadar beneficiarii de proiecte se raportează încă la documentaţiile aprobate până în prezent.

Panorama Clujului viitorului nu exclude posibilele apariţii înalte. "Într-o zonă mixtă, un PUZ poate să introducă o clădire înaltă ce are o prezenţă specială în oraş, ce rezolvă o chestiune de imagine. Totuşi, noul PUG fiind mai explicit decât ce avem acum, şi intervenţiile de tip special vor fi punctuale", a subliniat Borda. Realităţile economice ale momentului şi ale pieţei locale au penalizat iniţiativele imobiliare de turnuri, a amintit Borda, invocând exemplul blocurilor începute de compania Tower în Mănăştur şi ulterior abandonate. Iniţiatorii de proiecte consideră că unele au şanse de realizare în viitor. În cazul ansamblului imobiliar mixt propus înainte de izbucnirea crizei economice în Piaţa Abator, eventualele adaptări ale proiectului gândit nu vor viza reducerea suprafeţelor, susţin beneficiarii.

"Ca suprafaţă totală, proiectul ar rămâne acelaşi. Ce se poate schimba ţine de redistribuirea funcţiunilor în acord cu cererile pieţei (din momentul în care se vor relua demersurile - n. red.). Suprafeţele destinate diverselor obiective, locuinţe, birouri, spaţii comerciale şi hoteliere, vor fi stabilite în funcţie de cum evoluează cererea pe aceste segmente", a explicat omul de afaceri Arpad Paszkany, implicat atât în proiectul turnurilor din Piaţa Abator cât şi în proiectul Sigma. Acesta nu a abandonat nici planurile privind turnurile proiectate în Zorilor (T1, primul turn - 27 de etaje). "În acest caz avem şi autorizaţie de construire, nu putem fi afectaţi de noul PUG. Un oraş cum e Clujul, al doilea din ţară, are nevoie de clădiri reprezentative, nu de imobile de duzină. Preocuparea ar trebui să fie să facem un oraş mai interesant, iar regulamentele ar trebui să fie în favoarea societăţii", a spus Paszkany.

Proiectul Riverfront din Piaţa Abator deţine avize de la Comisia de Urbanism şi CL. Acesta ar urma să includă un centru comercial, birouri şi locuinţe, cu maximum 20 de etaje. Compania germană LBBW, proprietara terenului fostei fabrici Flacăra, nu a demarat lucrările, dar a obţinut o parte din autorizaţiile de construire. Cele cinci clădiri proiectate în locul fostei fabrici ajung până la 22 de etaje (locuinţe, spaţii hoteliere, comerciale şi birouri). Au mai lansat proiecte companii ca Imperial Development (25 de etaje), Carmel Land Development (30 de etaje; societatea a depus la început de an cererea de intrare în insolvenţă), Globe Group (14 etaje; compania a vândut terenul, pe care se construieşte un centru medical de opt etaje).

Sursa: ziuadecj.ro